Înfiinţarea Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a însemnat pentru Bucovina, continuarea tradiţiilor culturale şi de învăţământ superior reprezentate de şcolile domneşti din primele capitale ale Moldovei, de Academia de la Putna, Institutul Teologic şi Universitatea din Cernăuţi.
Istoria acestei instituţii începe o dată cu înfiinţarea în 1963 a Institutului Pedagogic de 3 ani. De atunci şi până astăzi, vreme de aproape jumătate de secol, la Suceava, învăţământul universitar a parcurs 4 etape:
- Etapa învăţământului superior pedagogic: 1963 -1975
Prima etapă, cea a învăţământului superior pedagogic, a început în clădirea actualului Colegiu Naţional Petru Rareş, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ liceal din judeţul Suceava.
În primii ani, structura academică includea 3 facultăţi: Litere, Matematică – Fizică, Istorie şi Geografie.
Ulterior, în 1970, în Parcul Areni din Suceava, a fost inaugurat primul corp de clădire destinat exclusiv institutului: Corpul A. Arhitectura acestuia avea să fie una deosebită pentru că îmbina armonios elemente ale zidurilor medievale (ziduri exterioare din lespezi masive de piatră) cu motive ale construcţiilor moderne actuale. Acest corp este de altfel şi epicentrul dezvoltării campusului universitar sucevean.
În 1971, celor 3 facultăţi li s-a adăugat şi cea de Educaţie Fizică. O dată cu creşterea numărului de studenţi a fost necesară şi extinderea campusului universitar din Areni care, în anii 70 s-a îmbogăţit cu 2 cămine studenţeşti, cu o capacitate totală de 600 de locuri.
- Etapa institutului de învăţământ superior mixt, pedagogic şi tehnic: 1976 -1984
La mijlocul anilor 70, dezvoltarea economică a regiunii de nord a ţării a impus şi formarea de specialişti în inginerie, şi mai ales inginerie mecanică. În acest context, în 1976 ca urmare a faptului că o serie de specializări ale Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi funcţionau deja la Suceava de câţiva ani, a fost înfiinţată specializarea Tehnologia Construcţiilor de Maşini (TCM) – subingineri. În acel an, personalul academic al institutului cuprindea 56 cadre didactice pentru 394 de studenţi.
În 1977, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 209, Institutul din Suceava câştiga statutul de Institut de Învăţământ Superior, statut care a determinat numeroase schimbări structurale şi de conţinut didactic şi ştiinţific:
- Facultăţile umaniste au inaugurat curricula educaţională de 4 ani;
- A continuat pregătirea subinginerilor şi, la cerinţele pieţei, oferta educaţională s-a diversificat prin introducerea specializării Tehnologia Produselor Alimentare de Origine Animală.
- Nevoia de ingineri a condus la înfiinţarea specializării Tehnologia Construcţiilor de Maşini (TCM)
În toată această perioadă numărul de studenţi s-a triplat ajungându-se ca în anul universitar 1981-1982 instituţia suceveană să numere peste 1000 de studenţi. Acest fapt a fost şi principalul argument pentru construcţia unei noi clădiri în campusul sucevean: Corpul B. El a fost finalizat în 1982, având o suprafaţa desfăşurata de 4.750 mp, şi fiind destinat activităţilor de instruire a studenţilor şi de cercetare a cadrelor didactice din tânăra secţie TCM.
- Etapa institutului de subingineri: 1984 -1989
Din păcate, prin politicile de dezvoltare duse în anii 80, Institutul ajunge să piardă din statutul dobândit, dar continuă să funcţioneze didactic şi ştiinţific ca facultate subordonată Institutului Politehnic “Gh. Asachi” din Iaşi.
Intrarea în lichidare a facultăţilor umaniste a reprezentat o grea pierdere pentru comunitatea suceveană. Cu toate acestea, prin acţiunea conjugată a autorităţilor locale şi centrale, a unor personalităţi din Institutul Politehnic din Iaşi, Alma Mater Sucevensis a continuat să se dezvolte:
- în 1985 apar cursurile serale pentru ingineri în Maşini unelte, Echipamente tehnologice, Energetică industrială;
- în 1986 apar cursurile serale pentru ingineri în Automatizări şi calculatoare;
- în 1988 cu sprijinul IRE (Întreprinderea de Reţele Electrice) Suceava şi a Ministerului Energiei Electrice, este deschisă finanţarea pentru 2 noi clădiri, care să sprijine procesul de instruire didactică în specializările din domeniile electric, automatizări şi calculatoare.
- Etapa Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava : 1990 - prezent
La 7 martie 1990 prin Hotărârea Guvernului României Institutul a devenit Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (USV), iar etapa care a urmat a însemnat consolidare academică, diversificare didactică şi ştiinţifică şi afirmarea pe plan intern şi internaţional.
Universitatea noastră a luat în titulatura sa oficială numele marelui voievod Ştefan cel Mare, nu doar pentru a aduce un omagiu spiritului uman pus în slujba progresului economic, stabilităţii politice şi dezvoltării culturale, dar şi pentru a-şi justifica dorinţa şi capacitatea de a contribui efectiv la dezvoltarea socială, culturală şi economică a Bucovinei.
Coroana a devenit pentru noi simbolul puterii minţii, libertăţii şi demnităţii spiritului uman. Fiind in fapto stilizare a coroanei lui Ştefan cel Mare, sigla USV se doreşte a fi curajoasă şi actuală ca gust. Centrul ei, asemănător unui personaj cu braţele ridicate transmite o dinamică cu mesaje optimiste: aspiraţie către înălţime, dezvoltare, entuziasm. Rimele între elementul desenat şi text sunt strânse, unitare. Grupul de litere, USV, stă într-o rimă bună, strânsă, cu partea de sus a emblemei, fiind vorba de terminaţiile inferioare ale U-ului şi ale V-ului, care nu mai sunt un simplu semicerc şi un unghi ascuţit, ci au devenit doua vârfuri curb – ascuţite, simetric identic dispuse. De aici decurge şi avantajul grupului USV, care mizează pe o alcătuire simetrică, în stânga şi în dreapta literei S, faţă de alte posibile prescurtări.
Dezvoltarea ulterioară a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava a avut în vedere câteva obiective fundamentale.
- Primul dintre ele a fost Individualizarea.
O universitate trebuie să aibă personalitate, să nu fie o copie fidelă a unei alte universităţi pentru că nu va avea niciodată valoarea, căutarea şi recunoaşterea originalului.
Elementul care ne diferenţiază de multe alte universităţi publice este caracterul mixt tehnic-ingineresc şi umanist al programelor de studii oferite sub umbrela USV.
În universitatea noastră coexistă structuri de învăţământ din cinci direcţii: ştiinţe ale naturii, ştiinţe inginereşti, ştiinţe umaniste, ştiinţe sociale, ştiinţe economice şi administrative.
Această structură înlesneşte şi încurajează abordările multidisciplinare pe linie didactică, dar mai ales pe linie de cercetare.
- Cel de-al doilea obiectiv a vizat obţinerea unei flexibilizări funcţionale. Aceasta a însemnat:
- adoptarea unor măsuri de relaţionare la nevoile pieţei şi de restructurare a programelor de învăţământ în concordanţă cu tendinţele societăţii cunoaşterii;
- adecvarea suportului administrativ şi logistic efortului didactic şi de cercetare;
- evidenţierea transparentă a bugetului de venituri şi cheltuieli ale instituţiei;
- descentralizarea conducerii academice prin sporirea puterii decizionale a facultăţilor.
Prin aceste acţiuni s-a urmărit ca toate componentele USV să fie conduse şi deservite de profesionişti, de persoane de o înaltă moralitate, care plasează binele public înaintea binelui personal. Pentru noi, succesul şi valoarea umană au căpătat semnificaţiile pe care la un anumit moment le-a dat-o Albert Einstein “Trebuie să ne ferim a predica tinerilor ca scop al vieţii succesul în sensul curent al termenului. Un om cu succes este cel care primeşte mult de la semenii săi, de obicei incomparabil mai mult decât echivalentul serviciilor făcute de el acestora. Valoarea unui om trebuie văzută în ceea ce dă şi nu în ceea ce este capabil să primească”.
-
Cel de-al treilea obiectiv urmărit a fost marketizarea instituţională.
Promovarea programelor şi produselor noastre academice a vizat transformarea USV într-un actor influent pe piaţa educaţională. Târgurile educaţionale la care am participat şi Campania Student pentru o zi au adus universitatea mai aproape de tinerii care aşteaptă:
- modele oneste de muncă şi viaţă;
- provocări pe măsura preocupărilor lor actuale şi forţei lor creative;
- susţinere materială şi afectivă.
Teologul, filosoful şi pedagogul ceh Comenius spunea: A instrui pe tineri cum se cuvine nu constă în a le vârî în cap mulţime de cuvinte, fraze, expresii şi opinii din diverşi autori, ci a le deschide calea cum să priceapă lucrurile şi, am adăuga noi, cum să rezolve diferite probleme, atunci când acestea apar.
Valoarea actului didactic şi de cercetare a USV se reflectă şi în evoluţia autorizărilor şi acreditărilor programelor noastre de studii.
La nivel de licenţă oferim în acest moment 48 de programe de studii. Din acestea 25 sunt acreditate şi 23 autorizate provizoriu.
Învăţământul la distanţă este reprezentat de 10 programe de studii autorizate.
La nivel de masterat funcţionează 39 de programe autorizate.
Organizăm de asemenea studii doctorale în 8 domenii.
În USV sunt 6 centre de cercetare recunoscute de Consiliul Naţional al Cercetării:
- 3 centre la Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor
- Centrul de Cercetare Ştiinţifica în Maşini, Aparate şi Acţionări electrice
- Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Sisteme de Control al Proceselor
- Centrul de Cercetare Ştiinţifică în Calculatoare
- 1 centru de cercetare la Facultatea de Istorie şi Geografie
- Centrul de Geografie Aplicată
- 2 centre de cercetare la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării
- Interlitteras
- Analiza Discursului
Eforturile noastre de a oferi un învăţământ de calitate au fost răsplătite în anul 2007 când, în urma evaluării de către CNCSIS a celor 41 de universităţi din România, cu structură similară, USV s-a situat pe locul 11 după venitul din cercetare pe cadru didactic şi cercetător şi pe locul 9 după venitul din proiecte pe cadru didactic şi cercetător.
-
Cel de-al patrulea obiectiv a vizat sporirea capacităţii de integrare internaţională
USV este afiliată la organisme şi organizaţii internaţionale, promovează multiculturalismul european prin Şcoala Internaţională de Vară, prin organizarea anuală de manifestări ştiinţifice şi culturale internaţionale.
Numai în ultimii 4 ani s-a triplat numărul de proiecte de cooperare internaţională. Până în acest moment, USV are 151 de contracte de colaborare cu instituţii de învăţământ superior din 34 de ţări ale lumii.
În toate interacţiunile academice internaţionale, o condiţie primordială este existenţa unui prag minim de compatibilizare. Relaţiile stabilite s-au bazat pe acele elemente comune identificate de parteneri cu o mare doză de realism şi competenţă.
Concret, putem recurge la trei exemple de integrare, două prin forţa minţii şi spiritului de inovare şi unul care ţine de talent, sacrificiu individual şi muncă în echipă.
- Facultatea de Istorie şi Geografie participă la Proiectul CLIOHRES, din Programul Cadru 6 al Uniunii Europene, cea mai puternică reţea de cercetare istorică din Europa, antrenând 42 de instituţii. Colectivul de geografi derulează proiecte privind securitatea ecologică a resurselor naturale, reabilitarea terenurilor degradate, variabilitatea climatică şi impactul antropic asupra componentelor mediului natural.
- Înfiinţată încă din 1948 la Câmpulung Moldovenesc, Facultatea de Silvicultură face parte din reţeaua internaţională SILVA a instituţiilor de învăţământ silvic. Domeniile prioritare care fac obiectul interesului didactic şi de cercetare sunt topografia şi cadastrul, gestiunea ecosistemelor forestiere, ecotehnologii în exploatarea şi industrializarea lemnului, amenajarea bazinelor torenţiale.
- Foarte mulţi dintre studenţii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport activează în cadrul cluburilor sportive locale şi naţionale. Dintre acestea merită de amintit în mod special echipa de handbal a USV, care s-a clasat la finele campionatului 2007-2008 între primele 5 echipe din România. Performanţa este cu atât mai meritorie cu cât acest loc 5 conferă echipei de handbal Clubul Sportiv Universitatea Suceava dreptul de a participa în competiţiile europene. Este pentru prima oara în istoria de peste 620 de ani a Sucevei când un sport de echipă este reprezentat la un asemenea nivel.
Astfel, Universitatea „Ştefan cel Mare”din Suceava este nu numai o oglindă a societăţii româneşti care doreşte să progreseze, dar şi blazonul de nobleţe al Bucovinei, încorporând valorile perene ale culturii şi civilizaţiei acestui colţ de ţară.
-
Al cincilea obiectiv a vizat utilizarea noilor tehnologii de comunicare
Accesul Internet în USV a demarat în 1996.
În 2009 reţeaua de date a universităţii a ajuns la o dezvoltare tehnologică impresionantă ce poate fi caracterizată succint astfel:
- interconectează aproximativ 1800 de calculatoare într-o reţea Intranet de mare viteză;
- infrastructura Intranet de interconectare a clădirilor campusului asigură viteze de 1Gbps, într-o structură arborescentă realizată pe fibră optică;
- operează 15 servere dedicate;
- există doua legături Internet de câte 30Mbps;
- la nivel Intranet există 16 puncte de acces radio, ce asigură conexiuni wireless în interiorul campusului;
- sunt disponibile servicii de telefonie digitală ş VoIP, videotelefonie, camere IP.
În dotarea bibliotecii au intrat 50 de calculatoare performante Machintosh, având ca obiectiv asigurarea posibilităţilor de informare şi documentare a studenţilor în noile spaţii, a cadrelor didactice şi cercetătorilor din USV, dar şi a membrilor comunităţii locale.
USV recunoaşte că educaţia este înainte de toate un proces de conştiinţă: de calitatea ei depinde nu numai bunăstarea viitoare a naţiunii, dar şi puterea, influenţa şi chiar existenţa ei ca entitate distinctă în configuraţia regională şi mondială.
Astăzi, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava înseamnă:
- mai multe spaţii de învăţământ;
- mai multe laboratoare pentru studiu şi aplicaţii;
- 1 bibliotecă proprie reorganizată cu un fond de carte de peste 275.000 de exemplare;
- 1 auditorium cu 240 locuri;
- spaţii şi birouri moderne pentru compartimentul administrativ;
- 1 teren de sport de 2 400 mp şi pistă de alergare, acoperite;
- 4 cămine studenţeşti cu 980 de locuri;
- un restaurant universitar renovat în perioada august 2006 - februarie 2007, şi care asigură frecvent servicii de masă pentru 1 800 – 2 000 persoane pe zi;
- un observator astronomic;
- o cabană de vânătoare la Şipoţel;
- o bază didactică la Gălăneşti;
- un hotel la Vatra Dornei.
Planuri de viitor
O dată cu anul 2007, în patrimoniul USV au intrat, prin hotărâre de guvern, o suprafaţă de 30 ha, situată la 3 km de actualul campus, care ocupă acum 6 ha.
În noua locaţie va fi amplasat Campusul 2, în care sunt prevăzute construcţia unor obiective precum: casa de cultură a studenţilor, sala polivalenă cu 4500 de locuri, bazin de înot olimpic, spaţii de învăţământ pentru facultăţile de Silvicultură, Educaţie Fizică şi Sport, terenuri de sport, lac nautic, parc dendrologic, gradină botanică, complex de sere, centre de cercetare în nanotehnologii şi biotehnologii, centru de restaurare şi muzeu universitar, biblioteca centrală universitară, 5 cămine studenţeşti cu o capacitate totală de 1500 de locuri şi un restaurant studenţesc.
Viitorul înseamnă nu numai oportunităţi noi, ci şi provocări noi. Adică înfiinţări şi desfiinţări, declanşate tot mai frecvent de raportul existent dintre valoare şi nonvaloare, dintre implicare şi pasivitate, dintre ştiinţă şi ignoranţă. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava va continua să creadă în faptul că originea bogăţiei aducătoare de fericire rămâne tot munca omului, munca onestă şi responsabilă. Prin aceasta credem că putem să slujim şi să oferim colectivităţii locale şi celor universale, cunoştinţe şi competenţe umane. |